Orice formă de diabet nedepistată la timp poate  da complicaţii severe pentru organism. De aceea, este important ca această maladie să fie diagnosticata timpuriu pentru a putea fi tratată corespunzator. Diabetul se caracterizează prin creşterea nivelului de glucoză din sânge (hiperglicemie).

Cum apare diabetul?

Maladia se instalează în momentul în care pancreasul nu produce insulină suficientă sau când organismul nu-şi poate utiliza eficient propria insulină produsă. Pentru a putea pătrunde în celule unde este folosită drept combustibil, glucoza are nevoie de insulină - hormon secretat de pancreas. În momentul în care organismul nu deţine acest hormon sau când nu-l poate folosi pentru a transforma glucoza în energie, se instalează boala.
Există mai multe tipuri de diabet: diabetul zaharat de tip 1 (insulino-dependent), diabetul de tip 2 (noninsulino-dependent), diabetul gestaţional, diabetul secundar determinat de unele boli endocrine (cum este pancreatita, de exemplu), diabetul insipid (excreţia unor mari cantităţi de urină foarte diluată) etc.  

6 paşi pentru a recunoaşte diabetul

Pasul 1. Diabetul de tip 2 este forma cea mai comună de boală. Aproximativ 90% dintre diabetici suferă de acest tip de diabet. Afectează în general, persoanele cu vârste peste 45 de ani, dar în ultima perioadă din ce în ce mai multi tineri. Organismul acestora nu-şi poate utiliza eficient propria insulină. 
Diabetul de tip 2 este o afecţiune genetică însă se poate declanşa şi la anumite persoane, considerate cu risc crescut de îmbolnăvire: obezitate, sedentarism. Din păcate, acest tip de diabet se depistează foarte greu.
Pasul 2. Diabetul de tip 1 (pancreasul care produce insulina într-un mod insuficient) este o formă mai puţin întâlnită. Acesta afectează în jur de 10 % dintre cazuri. Cei care suferă de diabetul de tip 1 sunt în special copiii si tinerii (mai este denumit şi diabetul juvenil). Boala implică un tratament injectabil cu insulină, altfel pacientul nu poate supravieţui. Diabetul de tip 1 nu este ereditar.
Pasul 3. Diabetul gestaţional este o hiperglicemie depistată pentru prima data în timpul sarcinii. Din cauza manifestării reduse a bolii, la fel ca în cazul diabetului de tip 2, diabetul gestaţional este mai degrabă depistat în urma controalelor medicale prenatale, decât în urma simptomelor.
Pasul 4. Semnele care te pot alerta cu privire la această afecţiune sunt: sete foarte mare pe parcursul nopţii, oboseala accentuată, slabiciune fizică, creşterea cantităţii urinei şi a frecvenţei urinărilor. În cazul diabetului de tip 2 aceste simptome sunt foarte puţin pronuntate. De aceea, de cele mai multe ori, boala ajunge să fie diagnosticată după mai mulţi ani de la apariţia ei, atunci când există deja complicaţii.

Pasul 5. După instalarea bolii, bolnavul prezintă simptome precum: diminuarea vederii, cicatrizarea lentă a rănilor, infecţii urinare şi cutanate repetate sau greu de tratat.
Pasul 6. Persoanele cu varsta de peste 45 de ani dar şi cele cu risc crescut de îmbolnăvire (cei care au în familie bolnavi de diabet 2, hipertensivii, femeile cu diabet gestaţional, obezii) trebuie să-şi verifice glicemia o dată la 3 ani,  pentru a vedea dacă aceasta este în limitele normale (pragul superior 110mg/dl).

Riscurile frecvente ale diabetului

Pe termen lung, diabetul poate provoca afecţiuni ale inimii, ale vaselor de sânge, ale ochilor, ale rinichilor si ale nervilor.
• Retinopatia diabetică: este una dintre cauzele importante ale orbirii si este provocată de leziuni ale vaselor de sânge din zona retinei (hemoragii în coprul vitros). 90% dintre diabetici prezintă de-a lungul vieţii afecţiuni oculare de diferite grade, o parte dintre aceştia pierzându-şi complet vederea;
• Neuropatie diabetică: sunt leziuni nervoase cauzate de diabet, de care suferă în jur de 50% dintre diabetici. Simptomele frecvente ale acestei afecţiuni sunt: furnicături şi dureri la nivelul mâinilor şi picioarelor, slăbiciune puternică a corpului etc. Asociată cu o circulaţie sangvină defectuoasă, neuropatia creşte riscul ulcerului la picioare, putând necesita chiar amputarea membrului bolnav;
• Insuficienţa renală: între 10-20% dintre diabetici mor din cauza unei insuficienţe renale;
• Cardiopatie şi accident vascular cerebral.